luni, 23 iunie 2008

Muschii si puterea

E razboi, ce mai! Parlamentarii ataca procurorii, de teama ca acestia ii vor ancheta pentru acte de coruptie. Judecatorii, parca insetati de sange nobil, ataca parlamentarii si vor sa ajunga la ei odata dosarele de coruptie.
Noi le dam acum motiv parlamentarilor sa atace judecatorii, care au demonstrat nu numai ca sunt putere, ci ca sunt si puternici astfel ca pot interpreta legea dupa cum vor muschii lor.

Cititi Muschii si puterea.

.

luni, 16 iunie 2008

Avântul Curţii de Conturi pe aripile atribuţiilor CSM

La data de 9 iunie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) publică în saitul propriu Precizarea asupra activităţii desfăşurate de membrii CSM, precum şi de reprezentanţii aparatului tehnic în exercitarea atribuţiilor de serviciu. După cum se poate citi, precizarea ne ia prin învăluire, inserând în text sintagma "în exercitarea atribuţiilor de serviciu", adică, atenţie, măi, cârcotaşilor: n-a fost plaisir, a fost serviciu, muncă istovitoare printre străini, când noi am fi dorit să rămânem în sânul îmbătător al patriei! Aşa să fie?

Să analizăm în continuare mesajul semnat de purtătoarea de cuvânt a CSM. Ce ne spune ea? Ne spune că: "[CSM] promovează imaginea sistemului judiciar în plan intern şi internaţional şi este preocupat de realizarea unor relaţii de colaborare cu organismele internaţionale care sprijină independenţa magistraţilor dar şi de crearea unei zone de libertate, securitate şi justiţie." Doamna purtător de cuvânt trebuia să înţeleagă de mult timp că uzul cuvântului implică riscuri enorme atunci când el e cioplit dintr-o limbă de lemn. Vom demonstra aceasta prin următoarele întrebări legitime adresate CSM şi purtătoarei sale de cuvânt: 1) Imaginea cărui sistem judiciar e promovată atât de intens de CSM în plan intern şi internaţional şi de ce? 2) Care sunt motivele pentru care CSM e preocupat de relaţiile de colaborare cu organismele internaţionale (neprecizate)? 3) De ce este CSM preocupat de crearea unei zone de libertate, securitate şi justiţie, alta (presupunem) decât cea existentă în democraţia noastră originală? 4) Care sunt rezultatele concrete ale promovării şi preocupării redate în precizarea CSM? 5) Se înscriu în atribuţiile legale ale CSM promovarea sistemului judiciar şi preocuparea menţionate în precizare? 6) Care e baza legală pentru această promovare şi preocupare? 7) Căror misiuni le corespund deplasările efectuate în străinătate, pentru a verifica necesitatea participării delegaţilor CSM, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 şi art. 7 din Regulamentul privind drepturile şi obligaţiile personalului din CSM? 8. Unde sunt lucrările care trebuiau întocmite în conformitate cu art. 68 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM?

Recomandăm Curţii de Conturi, care astăzi pare şi ea preocupată de "preocupările CSM", devoratoare de ban public, să analizeze cu desăvârşită aplecare întrebările de mai sus, în raport cu art. 30 şi art. 35 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a vedea dacă onorabilul CSM are liber la preocupări în afara atribuţiilor sale legale. Şi, auzind de avântul Curţii de Conturi înspre investigarea devorării resurselor financiare ale statului, unde se află şi banii noştri, credem că investigaţia nu ar trebui să se termine aici, pentru că rădăcina vastelor preocupări ale CSM se află în propriul Regulament de organizare şi funcţionare, cu care s-a blagoslovit singur, în virtutea art. 38 din Legea nr. 317/2004. Cei încăpăţânaţi din aceeaşi Curte de Conturi pot aborda (cu deplină încredere, zicem noi) şi problema legalităţii, cel puţin pe pe line turistică internă şi internaţională, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM, dar şi a Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile personalului din CSM. Un start bun (deşi credem că se poate identifica unul şi mai bun), poate fi asigurat de examinarea detaliată a următoarelor deplasări, cu un oarecare caracter conspirativ, plasate în precizarea CSM:

- Dezvoltări recente privind dreptul european al muncii, Trier (Probabil că participarea la acest seminar sau conferinţă a fost temeinic pregătită în vederea dezvoltării viitoare a relaţiilor cu sindicatele.)
- Seminarul "Cum să te pregăteşti pentru concursul organizat de EPSO", Luxemburg. (Seminarul se referă la cum să treci de testul pentru angajare într-o instituţie europeană, dar nu cum să te angajezi ca judecător ori procuror.)
- Întâlnire de lucru a membrilor CSM cu reprezentanţi ai Curţii de Justiţie din Alabama, SUA. (La ce anume or fi lucrat membri CSM la întâlnirea cu sistemul de drept bazat pe common law? Noi nu ştim, dar sigur membrii ar trebui să ştie. Se lucrează cumva la un proiect de lege pentru asimilarea precedentului judiciar?)
- Regimul juridic al accidentelor auto în cadrul Uniunii Europene, Riga (Da, probabil că, terminând cu toate deficienţele de sistem, CSM se preocupă acum de siguranţa la volan a judecătorilor şi a procurorilor.)
- Metode alternative de soluţionare a conflictelor, Luxemburg. (Cu judecătoriile şi cu tribunalele am terminat, ele au ajuns la perfecţiune, pot rămâne nesupravegheate, iar acum CSM trebuie să se ocupe de sistemele alternative.)
- Celebrarea jubileului celei de-a 90-a Aniversări a restaurării sistemului judiciar pe teritoriul Poloniei, Lodz. (Într-adevăr, restaurarea sistemului judiciar polonez era o misiune importantă a CSM, nu putea fi evitată. Restaurarea celui român poate să aştepte până după epuizarea tuturor vizitelor, grupurilor de lucru şi a seminarelor.)
- Seminarul anual privind legislaţia europeană de alimentaţie, Luxemburg.. (Orice judecată dreaptă nu se poate face pe stomacul gol sau cu alimente de proastă calitate, deci CSM trebuie să supravegheze atent problema dreptei alimentaţii în rândul judecătorilor şi al procurorilor.)
- A IV-a ediţie a sesiunii de procese simulate, organizată de Fundaţia "Stichting International Moot Court" şi Consiliul Judiciar din Olanda. (Ori CSM se simte veşnic tânăr, cu o atitudine naiv-studenţească, ori semnificaţia expresiei "procese simulate" i s-a părut atât de familiară încât n-a rezistat tentaţiei de a vedea pe alte meleaguri ce nu reuşeşte să vadă pe plaiurile mioritice.)

Exemplele pot continua şi nu ne-ar mira dacă, mâine-poimâine, CSM va considera preocupantă crearea unei zone de securitate, libertate şi justiţie în Insula Paştelui din Oceanul Pacific, trimiţându-şi grabnic pe avioane, la business class, emisarii apţi de analiză intensă şi detaliată a zonei. Ne-ar mira însă dacă vreo instituţie a statului, precum Curtea de Conturi sau Parlamentul, se va grăbi să facă lumină în bezna acestor deplasări mai devreme de Paştele Cailor.

duminică, 15 iunie 2008

CSM, petrolul si arabii

Prezenta CSM la intalnirile internationale este din ce in ce mai necesara. Fara activitatea prestigioasei institutii, frontierele ar fi penetrate, petrolul ar disparea prea repede, soarele s-ar stinge, desertul s-ar distruge. Asa ca ai nostri merg peste tot unde se poate ajunge, sa puna umarul la dezvoltarea securitatii globale. Numai ca de curand Curtea de Conturi a pus-o de-un control. Care se va sfarsi odata si-odata. Indiferent insa de rezultatele sale, sa nu uitam totusi ca tot justitia romana va fi cea care va avea de spus ultimul cuvant...
.
Mai multe pe JIR
.

miercuri, 4 iunie 2008

Jude, reclamant si parat

In urma unei investigatii proprii, Echipa JIR a constatat un fapt halucinant pentru o tara normala, dar firesc in Romanica: judecatori cu inalte functii in sistem au deschis procese in care figureaza si ca reclamanti, si ca parati. Ne-ar mira sa nu dam si peste vreun astfel de dosar solutionat in calitate de judecator al unui complet de judecata chiar de magistratul cu pricina, caci circula zvonuri cum ca ar fi si asa ceva in Romanica.
Pana atunci, dam publicitatii prima tura de presedinti de curti de apel care au asemenea dosare cu dubla calitate.
Cititi partea 1 si partea 2 a demersului.
.
Intre timp, am terminat si restul analizei. Care uneori ne-a lasat cu gura cascata. Drept pentru care am formulat si un top al reclamangiilor si niste propuneri aferente pentru rezolvarea situatiei.
Cititi partea 3 si partea 4 a demersului.
.