miercuri, 7 mai 2008

Jude in Romanica - CSM demn de cartile cu umor negru

E simplu sa fii anonim pe internet si sa dai in Justitia romana?

JudeinRomanica: JudeInRomanica a fost primul blog anonim al cuiva din sistem. De curand JIR a devenit o echipa : la personajul initial, s-au adaugat doi judecatori din provincie, JudedeServici` si JustitiarRoman. Fiecare are cate o sarcina bine definita: primul e analist, al doilea aduna informatii din sistem, iar ultimul monitorizeaza presa. JIR se vrea o voce a celor multi care gandesc ca noi, dar nu au posibilitatea ori curajul sa o spuna. Sictirul adunat de atatia ani trebuia sa explodeze odata.


Aveati o optiune inainte de facultate: sa n-o faceti. Aveti o optiune acum: sa plecati. Cind ati gresit?

JustitiarRoman: Chestia cu facultatea nu tine intru totul. Avem colegi care au facut-o doar pe hartie, altii la f.f. iar altii la distanta. Unii au stiut atat de bine sa foloseasca sforile sistemului, ca au plonjat direct la curtea suprema sau la parchetul general. JudedeServici a urma facultatea sa isi scoat familia din nevoi - proasta optiune, nu a reusit. JudeinRomanica unde sa mai plece la varsta lui?! Iar eu, peste granita, as spala blide, caci cu Dreptul nu poti face nimic in afara.


Cine nu suporta adevarul-adevarat despre Justitia romana?

JudeinRomanica: Echipa JIR si inca cativa frustrati care si-au tras bloguri anonime, reuniti in Gherila Virtuala. De aceea si incearcam ca postarile noastre sa fie despre lucrurile care nici noua nu ne vine a crede ca se intampla in justitia din Romanica.


S-au perindat tot soiul, Stoica, Stanoiu, Diaconescu, Macovei, Chiuariu, ca ministri de Justitie. Cu ce au dat-o in bara fiecare dintre ei?

JudedeServiciu: Fiecare a visat sa controleze un sistem… incontrolabil. Or, judecatorii nu asculta decat de unul dintr-ai lor. Daca puneau un judecator sef la justitie, era liniste de mult, cantam imnul in fiecare dimineata si ni se atragea atentia ca nu avem batistutele curate. Dar asa, ne pemitem sa ne aratam jigniti de ministri, de parlamentari si mai ales de mass-media – desi in realitate ne e frica de ei, visam ca intr-o zi sa ii inspaimantam si noi.


Cit de tare e seful dvoastra de acum? Ce timpenii face?

JustitiarRoman: Doi dintre noi au sefi tari de tot. Chiar …intepeniti: in scaun si in ideologia secolului trecut. Al treilea are un sefulet `recomandat` de sefii mai vechi. E speriat. Si singur peste cei ce ii conduce. Ii compatimesc in fiecare zi pe sefi: ori n-au ce face acasa, ori au ceva beneficii – un om normal nu s-ar lega la cap cu asa ceva.


Voi ati facut vreun abuz? Ce compromisuri ati facut ?

JudeinRomanica: Daca ar fi sa se arunce cu piatra, nu noi am ridica-o, in niciun caz.


Cum se poate supravietui in justitie ?

JudedeServiciu: Ei, asta e o arta. Unii sunt experti: se incepe prin ploconeli in fata sefului direct, se continua cu servicul cafelei de dimineata, prin folosirea impreuna a masinii institutiei pt cumparaturi, se continua cu acordarea concediului preferential sau plecari la anumite seminarii. Ingredientul principal e insa turnarea colegilor ne-conformisti si `implantarea` propriilor oameni in diverse functii de conducere.


E imposibil ca judecatorii, procurorii sa fie doar prosti, incompetenti si nu corupti?

JustitiarRoman: Sincer, e posibil. Dar m-ar durea inima sa stiu ca asta ar fi adevarul. Nu uitati ca cei corupti sunt, in genere, suficient de inteligenti.


Care e procentul de prosti, care e cel de corupti in justitia din Romanica?

JudedeServiciu: Primul poate e mai mare decat se crede, al doilea cred ca e mai mic decat se vehiculeaza.


Cum se da spaga unui judecator?

JudeinRomanica: Echipa JIR nu a dat spaga niciunui judecator :)


Ce model de om si profesionist se propaga prin sefia CSM?

JudedeServiciu: Sincer? Nici unul. CSM e o institutie demna de cartile cu umor negru.


Ce ar trebui facut ca judecatorii din Romanica sa fie multumiti si…tacuti ?

JudeinRomanica: Dosarele sa le faca Parlamentarii, asa cum vedem ca s-a si inceput. Fiecarui judecator sa i se dea o secretara si sofer la scara. Rapid inventate inca cateva sporuri. Si in fiecare dimineata cate un articol elogios pe prima pagina a ziarelor, cum ca ce drepta, inalta si frumoasa e justitia romana.

9 comentarii:

Dan STOICA spunea...

mi-a retinut atentia urmatorul comentariu:

S-au perindat tot soiul, Stoica, Stanoiu, Diaconescu, Macovei, Chiuariu, ca ministri de Justitie. Cu ce au dat-o in bara fiecare dintre ei?



"JudedeServiciu: Fiecare a visat sa controleze un sistem… incontrolabil. Or, judecatorii nu asculta decat de unul dintr-ai lor. Daca puneau un judecator sef la justitie, era liniste de mult, cantam imnul in fiecare dimineata si ni se atragea atentia ca nu avem batistutele curate. Dar asa, ne pemitem sa ne aratam jigniti de ministri, de parlamentari si mai ales de mass-media – desi in realitate ne e frica de ei, visam ca intr-o zi sa ii inspaimantam si noi"



e o tema pe care am mai auzit-o la un moment dat, din mai multe surse. dar nu o inteleg: cum poate fi un judecator reprezentant al puterii judecatoresti membru al guvernului? doar vorbim de atita timp despre nocivitatea delegarilor si strutocamilele de asimilati magistratilor.. un judecator poate fi Sef doar in cadrul puterii judecatoresti, la Curtea Suprema. cred ca orice judecator cu o intelegere a modului in care ar trebui sa functioneze sanatos separatia puterilor ar trebui sa lupte pentru o Curte Suprema puternica si profesionista, cu atributii reale de gestionare a puterii.

CSM-ul are un alt rol.Acolo unde a fost el inventat si unde functioneaza, rolul lui este de a "monitoriza" comportamentul puterii judecatoresti, care are toate instrumentele pentru a abuza de pozitia sa si a trece peste limitele unei bune colaborari cu celelalte puteri. Ca e asa o dovedeste chestiunea spinoasa a sporurilor la salariile judecatorilor..

opus spunea...

ejvxijDan Stoica spunea: CSM-ul are un alt rol.Acolo unde a fost el inventat si unde functioneaza, rolul lui este de a "monitoriza" comportamentul puterii judecatoresti, care are toate instrumentele pentru a abuza de pozitia sa si a trece peste limitele unei bune colaborari cu celelalte puteri. Ca e asa o dovedeste chestiunea spinoasa a sporurilor la salariile judecatorilor..

Eu am mai spus ca acel spor de 50 % de suprasolictare neuropsihica s-a dat si se da in continuar pe baza unui articol ce a fost abrogat !!!!


Este vornba de art. 47 din Legea 50/1996 ;

ART. 47
Pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, magistraţii, precum şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.


Ori, prin art. 30 din Ordonanta 8 din 2007 aprobata prin Legea 247/2007 a fost abrogata aceasta lege;

ART. 30
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă:
a) Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;


Deci judecatorii neamului sunt cei mai hulpavi, isi dau sporuri pe care nici nu le merita , ba mai mult nu mai au nici macar teemiul legal sa si-l mai dea , desi sunt pline instantele de astfel de cereri , pe care fratii lor buni judecatori le admit si le platesc DIN BANII NOSTRI AI TUTUROR, FURANDU-NE CU NERUSINARE!!!!

SI NIMENI NU IA ATITUDINE !!! NIIC MACAR DNA COSTINIU , NICI DNA BEJENARIU , NICI MJ PRIN MINISTRUL NUMIT PESTE NOAPTE , NICI PARCHETUL ICCJ AL DNAI KOVESI!!!!

NIMENI NU IA ATITUDINE DESI AR TREBUI !!!

In schimb JUDECATORI, PROCURORI, NOTARI , AVOCATI SE INFRUPTA DIN BANII NOSTRI TRUCAND CONCURSURI PENTRU COPIII LOR ,PENTRU NEPOTII LOR PENTRU FEMEILE SI AMANTELE LOR ...

Ne FURA PE FATA SI NIMENI , NICI MACAR GUVERNUL SAU PRESEDINTELE TARII NU VAD!!! AU TOTI ORBUL GAINII !!!!

Anonim spunea...

Actiunile promovate in instanta de magistrati sunt consecinta reglementarilor neprofesioniste prin lege a drepturilor magistratilor. Aceste reglementari sunt facute in principal numai de de guvern (e plin acolo de juristi extrem de competenti, respectiv fetite dulci ce stiu a ganguri intr-o limba straina si care mai au si alte calitati) si parlament. Aceleasi regelemntari facute dupa ureche duc si la admiterea altor actiuni in justitie cu privire si la alte categorii profesionale (medici, profesori). Guvernul in acest moment realizeaza ca incompetenta sa are un pret in conditiile unei justitii libere. Numai cine nu vrea sa vada nu observa ca a aparut o noua patura de magistrati (din pacate inca putini la varf) care nu mai accepta batjocura de pana acum cativa ani). Dar ei au inca presa sub control si instantele superioare CC, ICCJ, CSM si e mult mai simplu sa afirmi tot timpul ca judecatorii si procurorii sint corupti si ca vor salarii mari.

Dan STOICA spunea...

dl anonim spune ca de vina e guvernul pt ca a reglementat prosteste problema salarizarii mai multor profesii .. las la o parte faptul ca guvernul face de multe ori treaba parlamentului, adica legifereaza cind de fapt ar trebui sa aplice legile alesilor.. dar daca o lege e proasta nu cumva e treaba judecatorului sa o interpreteze corect? fiindca nici guvernul nici parlamentul nu au in mana "cutitul" interpretarii, cu care se "taie painea" legii.. ca e asa o dovedeste exact problema sporurilor salariale. cred ca aceasta problema nu trebuia sa primeasca (cel putin de la Inalta Curte de C) o solutie clasica in romania, de tipul "avem o lege confuza, guvernul e de vina.." ci o solutie sistemica si economica.a fost ratata insa o ocazie foarte interesanta ca Puterea judecatoreasca sa isi arate muschii in interes public si nu in interes propriu..

opus spunea...

PE CINE APARA DNA COSTINIU DE LA ASOCIATIA MAGISTRATILOR si DNA BARBULESCU DE LA CSM - niste spagari, niste corupti cu fete de sfinti . Iata filmul spagii ... preluat de undeva .

Convorbirile telefonice ale magistraţilor acuzaţi că au fraudat examenul pentru şefia Parchetelor arată cum s-a propagat corupţia până la CSM.

Convorbirile telefonice ale magistraţilor acuzaţi că au fraudat examenul pentru şefia Parchetelor, interceptate de procurorii anticorupţie, ne dau o amplă descriere a modului în care fenomenul corupţiei se propagă în Justiţie şi atinge inclusiv instituţii-cheie precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit rechizitoriului din dosarul „Reţeaua procurorilor şpăgari“, o func- ţie de şef de Parchet de Curte de Apel s-a vândut cu 15.000 de euro şi un portbagaj de sticle de whisky.

Funcţia de şef al Parchetului Capitalei s-a obţinut chiar mai simplu, pe baza unei prietenii vechi de 20 de ani între doi procurori.

În actele depuse la instanţă, anchetatorii arată cum, la scurt timp după ce s-a decis să candideze pentru funcţia de şef la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, Dumitru Gheorghe, procuror simplu la acelaşi Parchet, l-a contactat pe un bun prieten al său, Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea. Acesta i-a făcut cunoştinţă cu un fost judecător la Curtea Supremă, Gheorghe Bucur, care a fost membru în CSM până în 2004, apoi s-a pensionat devenind notar public.

Toţi trei - procurorul, judecătorul şi notarul - s-au întâlnit pe 18 octombrie 2007 la Restaurantul Bruxelles din Bucureşti.

Deliorga şi Dăscălescu din CSM, abordabili

Discuţiile de la masă au fost înregistrate de procurorii DNA, care au surprins momentul în care fostul membru CSM s-ar fi oferit să intervină pe lângă doi actuali membri CSM, Cristian Deliorga şi Liviu Dăscălescu, şi să-i obţină procurorului piteştean „o notă bună“ la examen. „Nu mă feresc să vorbesc cu Deliorga... pe când eram în CSM ne ajutam reciproc... dar poate am să vorbesc cu Dăscălescu. (...) Să vedem ce zice luni... Dacă ţine de el, zic că deja e rezolvabilă ...“, le spune Bucur.

La final, Dumitru Gheorghe a deşertat în portbajagul maşinii notarului „cadourile“ aduse de-acasă - „patru sacoşe de dimensiuni mari, două recipiente de câte cinci litri şi un sac de dimensiuni mari, toate conţinând băuturi alcoolice, vin şi whisky“.

Câteva zile mai târziu, pe 23 octombrie, Gheorghe Bucur l-a sunat pe procurorul Deliorga, care se afla într-o vizită oficială la Monaco, împreună cu Anton Pandrea, preşedintele de atunci al CSM.

Nu se ştie ce au vorbit cei doi, însă ulterior Bucur i-a transmis judecă torului Cerbeanu rezultatul discuţiei, iar acesta l-a informat pe Dumitru Gheorghe, într-o discuţie telefonică interceptată de procurorii DNA: „Cerbeanu: Bine, ăla e cu Pandrea plecat pe la Monaco, da’ îi zise la telefon... Spuse că te cunoaşte, avu o reacţie, aşa, pozitivă... Când auzii că e vorba de tine... Gheorghe: Da. Da! Cerbeanu: Zise aşa, că la examenul psihologic n-are cu ce să te ajute, aşa că nu poate... Gheorghe: Aha! Cerbeanu: Da’ zise că la comisiile celelalte, cu procurorii, e... OK!“.

În scenă intră procurorul Cojocaru de la comisie

După ce procurorul piteştean a trecut testul psihologic, fostul membru CSM l-a chemat din nou la Bucureşti. Cei doi s-au întâlnit la Restaurantul Quadri, unde şi-a făcut apariţia şi procurorul Eugen Cojocaru din Parchetul General, care fusese desemnat de CSM ca preşedinte supleant al comisiei de examinare din cadrul concursului de promovare.

Întâlnirea a fost doar filmată de anchetatori, muzica din restaurant şi tonul şoptit folosit de cei de la masă împiedicându-i să înregistreze inteligibil cele ce şi-au spus. Dumitru Gheorghe a mărturisit însă mai târziu, la DNA, că Eugen Cojocaru i-ar fi cerut 50.000 de euro ca să-l promoveze şef, dar l-a convins să primească doar 15.000, sumă pe care i-a trimis-o câteva zile mai târziu prin intermediul notarului Bucur. Ulterior, în timpul anchetei, el şi-a retractat mărturisirea.

Cojocaru: „Prietenii noştri să trăiască...“

Anchetatorii arată în rechizitoriu că, în ziua celor două probe ale concursului, procurorul piteştean Dumitru Gheorghe s-a alarmat când a văzut că la prima dintre ele a luat o notă mai mică decât contracandidatul său. El a fost liniştit de prieteni, care l-au asigurat că „aceasta este strategia de joc“. După a doua probă, cea scrisă, notarul Bucur l-a sunat pe procurorul Cojocaru ca să afle cum s-a descurcat protejatul său. „Cojocaru: El e cam, să ştii că-i cam... Bucur: Cam tâmpiţel! Cojocaru: Cam handicapat el aşa, da! Da’ în sfârşit! (...) E fratele nostru...“.

În aceeaşi seară, pe 27 octombrie, înainte ca rezultatele examenului să fie anunţate oficial, Eugen Cojocaru l-a mai sunat o dată pe Bucur să-l anunţe că „fratele“ lor a luat examenul. „Prietenii noştri să trăiască, că, vorba ceea, trăiesc ei, trăim şi noi pe lângă ei“, a conchis, el satisfăcut de reuşită.

NUP

Procurorii din CSM au doar numele pătat

La finalul anchetei, niciunul dintre cei doi membri CSM ale căror nume apar în acest caz nu a fost pus sub acuzare. Procurorii DNA au considerat că indiciile privind implicarea procurorului Deliorga în această fraudă, aşa cum reies din discuţiile celor inculpaţi, nu sunt suficiente ca să se dovedească o eventuală infracţiune de corupţie comisă de acesta. Prin urmare, ei au decis neînceperea urmăririi penale în cazul lui. În ceea ce îl priveşte pe procurorul Liviu Dăscălescu, acesta este însă unul dintre cei doi membri CSM care au refuzat să voteze cu „da“ sau „nu“ atunci când DNA a cerut aviz pentru reţinerea pentru dare de mită a procurorului piteştean Dumitru Gheorghe. Refuzul de a vota a dus la eliberarea procurorului înainte ca acesta să fie dus în faţa instanţei pentru a fi arestat preventiv.

CU SUBIECTELE ÎN PLIC

Şef cu ajutorul „doamnei doctor“ din Parchetul General

Al doilea procuror acuzat de DNA că şi-a aranjat examenul în aşa fel încât să-şi adjudece funcţia de şef al Parchetului Tribunalului Bucureşti se numeş te Sterian Guli şi este în prezent tot şef de Parchet, dar la Urziceni. Potrivit rechizitoriului, el ar fi fraudat examenul tot cu ajutorul procurorului Eugen Cojocaru din Parchetul General, cu care „se află în strânse relaţii de prietenie, care dăinuie de mai bine de 20 de ani“.

Cei doi nu ar fi reuşit însă nimic fără ajutorul preşedintelui comisiei de examinare, Gabriela Ghiţă, şi aceasta magistrat în Parchetul General. Din stenogramele de la rechizitoiu reiese că ea este numită de Cojocaru „doamna doctor“ în convorbirile telefonice pe care le purta cu Sterian Guli. Potrivit anchetatorilor, Gabriela Ghiţă concepuse două treimi din subiectele de la proba scrisă a examenului, cele privind managementul Parchetelor şi al resurselor umane.

Actele de la dosar arată că Ghiţă ar fi fost de acord să i le dea procurorului Guli, prin intermediul lui Cojocaru, cu două zile înainte de susţinerea examenului. Acesta din urmă l-ar fi chemat pe Guli la sediul Parchetului General ca să-i dea „jumătate din prăjitură“, adică subiectele pe care reuşise să le obţină până la acea oră. Întâlnirea a avut loc în parcarea din faţa Parchetului şi a durat în jur de cinci minute. Şi aceasta a fost filmată de procurorii DNA.



Deci stimate doamne care pastoriti magistratii, NU LE MAI SUFLATI IN PUPA, mai taiati-le macaroana ca suntem furati deopotriva de astfel de jigodii penale !!!!

Anonim spunea...

Pt dl Dan Stoica,
Interpretarea data este corecta. Problema cu salariile magistratilor e ca guvernul si parlamentul nu vor sa recunoasca ca magistratii sunt demnitari si nu salariati. Magistratii trebuie sa beneficieze de indemnizatii similare reprezentantilor celorlalte puteri din stat. Tari cu experienta mai veche in ale democratiei au rezolvat demult acesta problema in acest sens. Nu s-a vrut recunoasterea la noi a calitatii de demnitari a magistratilor. Nu exista independenta a magistratilor daca acestia sunt mereu la mana guvernului sau parlamentului. La noi problema e cu magistratii de la varf nu cu cei de la baza care sunt cei mai multi si care isi fac treaba. Daca aveam un guvern ce vroia sa rezolve problema trebuia sa dea o solutie legala ce sa permita indepartarea celor de la varf (nu a tuturor, dar a majoritatii). Practic acum s-a ajuns la o falie intre baza si varf. Problema este cunoscuta dar nu se vrea a fi rezolvata. Mai mult cei de la varful justitiei au posibilitatea sa ramana in sistem pana la 70 de ani. Credeti ca cei de la baza nu stiu ce se intampla si nu sunt bulversati de solutiile ce se dau la instantele superioare? Dar din pacate nu au ce face in afara scrisului anonim pe blog. Fara o vointa politica nu se poate face mare lucru. Nu vedeti ca de fiecare data cand e anchetat un peste mare se afirma de presa si comentatori ca e o chestie politica? Cand judeci pe niste legi si acestea sunt schimbate in favoarea anumitor persoane ce sunt anchetate normal ca ancheta ajunge fara finalitate, dar vina este data pe justitie. Legi clare si stabile duc la infaptuirea justitiei. Problema cu justitia este extrem de complexa, poate fi rezolvata daca va exista vointa in primul rand politica. Si chiar si asa lucrurile incep sa se miste. Sunt anchetati si trimisi in judecata pentru prima oara un lot de magistrati si daca se va vrea vor urma si altii, precum si oameni politici deja trimisi. Din pacate va interveni CC si va mai admite exceptii. N-am vazut inca un partid care sa propuna revizuirea constitutiei si desfiintarea CC o institutie inutila si extrem de nociva.

opus spunea...

dl. ANOMIN spunea ca: N-am vazut inca un partid care sa propuna revizuirea constitutiei si desfiintarea CC o institutie inutila si extrem de nociva.


DAR NU NE TREBUIE UN PARTID PENTRU ASTA , poate ca nu stiati dar de curand PRESEDINTELE MARINAR S-A CAM SUPARAT SI PE CONSTITUTIE SI PE CURTEA CONSTITUTIONALA si a cerut la modul cel mai ritos posibil DESFIINTAREA ACESTEI INSTITUTII . Si cata putere are cuvantul omului-partid o stim cu totii!

Asteptati sa treaca alegerile locale , ba chiar cele generale, sa veti partidul pedelist al omului partid , ca CE DE SUCCESURI VOR AVEA SA MODIFICE CONSTITUTIA! Vorba aia , fiica presedintelui stie !!!!

Dan STOICA spunea...

pt anonim, am retinut trei idei:
1. magistratii ar trebui declarati demnitari; 2. exista legi si acestea sunt schimbate in favoarea anumitor persoane ce sunt anchetate normal ca ancheta ajunge fara finalitate, dar vina este data pe justitie; 3. e nevoie de vointa politica pentru schimbari. raspunsul meu e, in ordine inversa:
3. vointa exista si are o natura similara cu cea politica, cel putin pentru unii magistrati;ca este asa am vazut hotarirea ICCJ; 2.Daca o lege e schimbata pe baze imorale si nu corespunde cu scopul unei legi, mai e lege? un subiect de reflectie pentru generatiile noi de judecatori, fiindca de raspunsul la aceasta problema depinde si 3.daca guvernul si parlamentul nu vor sa acorde judecatorilor (nu includ procurorii in problema) statut de demnitari, prin analogie cu ce se intimpla pe subiectul sporurilor cred ca am putea ajunge la concluzia ca, luind ca sursa directa Constitutia, se poate "legifera" prin hotarire judecatoreasca un statut de demnitar judecatorilor.E adevarat ca va trebui pentru asta o demonstratie de virtuozitate si rigurozitate a argumentatiei, demonstratie care insa lipseste in fond de multe ori celorlalte puteri. Aici e si jocul subtil al legiferarii in care judecatorii isi au rolul lor intr-o societate civilizata: sa umple formele de continut.In concluzie, vointa poate exista cum s-a dovedit, dar din pacate isi arata cu timidate fermitatea si numai in situatia deciziilor privind veniturile. e un inceput, desigur, doar ca el trebuie continuat cu teme mai apropiate de interesul public

Anonim spunea...

Pt dl Dan Stoica
Ati sesizat esenta. Va pricepeti. Nu uitati ca acel gol numai anumite instante superioare il pot umple. Cu consideratie! PS. In timp lucrurile se vor rezolva. Sunt indicii.