Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul penitenciar

Urmăresc cu interes reacția cititorilor privitoare la prezența magistraților în sistemul penitenciar. E adevărat, pentru acest blog magistratul a devenit o marcă a caracterului discreționar al administrării sistemului penitenciar. De aici și impresia că am atribui exclusiv vina pentru situația actuală câtorva procurori și judecători sau am considera drept trăsătură naturală a magistratului incompetența managerială.
.
Sistemul penitenciar: un sistem cu puține șanse de reformare
Spre deosebire de colegi de blog (cu care m-am contrazis adesea), susțin că sistemul penitenciar nu are nicio șansă de reformare cu oamenii din interior. Cred că acest sistem este una din cele mai retrograde, disfuncționale și corupte instituții din România, alături de instituții ale administrației locale și ale sistemului sanitar. Și cum lipsa de profesionalism, corupția sau rezistența la schimbare nu sunt fenomene metafizice ci se manifestă concret prin oameni, nu văd cum indivizi corupți, slugoi, neprofesioniști sau retrograzi pot pretinde că sunt potențiali vectori de schimbare.
.
Sunt afirmații extreme, nedrepte față de o minoritate activă, dedicată și integră, și cu un grad de generalitate care depășește limitele reale ale incompetenței și corupției din sistem. Însă, imaginea plastică a sistemului este o încrengătură haotică de interese meschine și mărunte, neprofesionalism și slugărnicie, lipsă de viziune și opacitate, nepotism și aranjament, în care se ițesc ici și colo puseuri singuratice de indignare și vocație care se sting adesea în renunțare. În mod realist, statistic vorbind, chiar și în condiții ideale, este imposibil să extragi și să pui împreună acei indivizi integri și capabili să schimbe sistemul. Schimbarea poate fi făcută doar printr-un șoc extern, sprijinit de o voință politică și acompaniat simultan de un aflux masiv de resursă umană exterioară sistemului care nu știe cu ce "se mănâncă" sistemul penitenciar.
.
Magistratul penitenciar: simbol al slăbiciunilor sistemului
Am să mă opresc aici asupra acestor considerații generale, deși poziția este contestabilă și se pretează la o discuție lungă și argumentată. Revin la magistrați. Paradoxal și în ciuda celor afirmate mai sus, cred că aceștia trebuie să dispară urgent din sistem. Și nu pentru că sunt magistrați (puteau să fie la fel de bine ingineri). Ci pentru că apariția lor în sistem, chiar relativ benefică în ceea ce privește transparența, orientarea scopului sistemului către un principiu social (reintegrarea) și relaxarea raporturilor rigide între angajați (milițienești), nu a făcut decât să adâncească criza de prestigiu a angajatului și sistemului. Fiind exclusiv în posturi de conducere, magistrații au reprezentat un caz test pentru modul de funcționare al sistemului penitenciar. Felul în care au ajuns aici și, prin consecință, prestația lor au confirmat modelul de funcționare al penitenciarelor: neintegru, neprofesional și inechitabil.
.
Niciunul dintre ei nu a venit pentru că ar fi fost lovit subit de o dorință aprigă de a reforma administrația penitenciarelor. Niciunul nu a venit din vocație. Niciunul nu a venit prin concurs. Niciunul nu câștigă egal, la muncă egală și post echivalent, cu ceilalți din sistem. Niciunul nu a ajuns aici ca urmare a vreunui merit, ci doar ca recompensă politică. Niciunul n-a făcut vreo mare branză în sistem, ba chiar s-au dovedit la fel de corupți (vezi Iacob sau Șerban) sau la fel de incompetenți (vezi Iosif sau Șpaiuc).
.
Nu cer să îndeplinească toate condițiile, că doar nu vorbim de îngeri. Dacă au venit numiți politic, să dovedească ceva. Dacă au vocație, să vină prin concurs. Dar e uimitor cum câțiva oameni, teoretic deasupra niveluilui sistemului, au reprezentant chintesența tuturor tarelor sau slăbiciunilor sistemului penitenciar. De aceea, eu vreau să se întoarcă de unde au venit. Și dacă vor să lucreze aici: a) să dea concurs ca oricare altul și/sau b) să câștige ca oricare altul și/sau c) să răspundă profesional ca oricare altul. Măcar una din trei!
.
Harta magistraturii penitenciare
1. STOICA MARIAN (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi) - director Penitenciarul Turnu Severin;

2. MUREŞAN IOAN (Procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Alba Iulia) - director la Penitenciarul Aiud;

3. GÎLCĂ IONEL (Prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei) - director la Penitenciarul Brăila;

4. FOCICĂ MIHAELA (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş) - director la Penitenciarul Colibaşi;

5. MIHAI CIORCAŞ (Judecător la Tribunalul Satu Mare) - director la Penitenciarul Satu Mare;

6. GHEORGHE ŞPAIUC (Prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi) – director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Este soţ al sefei de cabinet al ministrului Adomnitei, Raluca Şpaiuc;

7. ZINICA TRANDAFIRESCU (Judecător la Tribunalul Prahova) – director la Penitenciarul de Femei Targsor;

8. CONSTANTIN CERGĂ (fost procuror şef al Structurii Teritoriale din Craiova a PNA) – director la Penitenciarul Craiova;

9. ADRIAN DICU (Procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) – director la Penitenciarul Giurgiu;

10. EDUARD STASIE (Procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova) – director la Penitenciarul Ploiesti;

11. GABRIEL GUNESCU (Judecător) – director la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova;

12. DĂNEL CRISTINEL SĂRĂU (Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Măcin) – director la Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti.
.
Să nu-i uităm pe cei care ne-au părăsit, inegalabilii MARIUS IOSIF, ALEXANDRU ȘERBAN, LAURENȚIU VINTILĂ, MARIUS IACOB sau GHEORGHE CUCU.

.
Caracterul ilegitim al prezenței magistraților în sistem
1. Art. 125 alin 3 din Constituție spune: `Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior`.

2. Art. 132 alin. 2 din Constitutie spune acelasi lucru in cazul procurorilor;

3. Avem deja o jurisprudenta a Curtii Constitutionale care a desfiintat in noiembrie 2007 comisia de la Cotroceni pentru acest motiv: prezenta magistratilor in comisie;

4. De asemenea, avem un precedent administrativ: Antonie Iorgovan s-a opus numirii magistratilor in Consiliul National de Integritate, numirea lor acolo, fiind conform acestuia, neconstitutionala;

5. Contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevede o metodologie concurenţială, a fost reluată de Chiuariu practica detaşării unor magistraţi în poziţii de directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru aceste posturi, chiar atunci când candidaţii sunt magistraţi. (primii 5 magistrati din lista au fost numiti direct, desi exista acest OMJ introdus de Macovei);

6. Nivelul veniturilor magistratilor din sistemul penitenciar este imens (intre 130 de milioane si 220 de milioane de lei vechi net, in functie de vechimea in magistratura si diversele sporuri specifice ANP, plus prime și alte beneficii). Veniturile sunt câștigate doar în vitutea statului de magistrat și a funcției de conducere ocupate.

.
Câteva concluzii triste în legătură cu magistrații
1. Detaşările magistratilor in ANP, făcute într-o lipsă de transparenţă totală, fără concurenţă, fără criterii de competenţă şi cu încălcarea flagrantă a normelor legale în vigoare (Ordinul MJ 1218/2006 privind condiţiile de participare, organizare şi desfăşurare a interviurilor pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct de penitenciar şi Legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP) generează o instabilitate permanentă, un mare deficit de expertiză la nivelul conducerii sistemului penitenciar, şi perpetuează tradiţia de nepotism a sistemului. Magistraţii numiţi în funcţiile de director de penitenciar câştigă de 3-4 ori mai mult decât un director funcţionar public, desi nu sunt manageri si nu presteaza un volum de munca mai mare;

2. Numărul mare de detaşări în afara sistemului instanţelor şi parchetelor, în condiţiile lipsei de personal din sistemul judiciar, pun în pericol chiar ideea de independenţă și eficiență a justiţiei. Sunt peste 500 de procurori lipsă la parchete și câteva sute de judecatori lipsă la instanțe. Cu toate acestea, în ultimii trei ani Consiliul Superior al Magistraturii a dispus detaşarea total nejustificată a unor judecători şi procurori la autorităţi şi instituţii publice ce constituie alte puteri ale statului decât puterea judecătorească, cum sunt Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

3. In mod evident, motivatia furiei cu care magistratii se calca in picioare pentru detasari in functii administrative este venitul urias pe care il obtin prin cumularea salariului de magistrat cu sporurile specifice. Nu e de uitat si faptul ca ei au acces la aceste functii fara concurs, fara evaluare, putandu-se oricand intoarce in instante si parchete. Ei privesc aceste posturi ca o sinecura sau ca o modalitate de a iesi la pensie cu venituri uriase.